Adevărata origine pentru adevăratul Iisus Hristos

Este o perioadă excepțională pentru știință și religie. Totuși, România merge înapoi și-l publică pe Gheorghe Funar, care ne vorbește de Iisus „Dacul” Hristos.

„După 2000 de ani, cei care au falsificat adevărata istorie a Poporului Geto-Dac şi a Omenirii încearcă să păstreze la secret şi adevărata biografie a Fiului lui Dumnezeu”, spune Gheorghe Funar în „Se află adevărul privind biografia Fiului lui Dumnezeu?!”, conform Adevărul. Nu știm dacă se va afla vreodată adevărul, dar putem observa o evidență: nu Funar are cheia adevărului.

Pe Iisus Hristos fie îl iei ca atare, cum ți-l prezintă Biblia, fie îl ignori și viața nu se va schimba cu nimic. Este fie un semizeu ca Hercule sau un supererou modern, după standardele Marvel sau DC Comics, fie adevăratul purificator al lumii și fiul celui mai mare dintre zei. Sunt povești și povești despre el, credințe și credincioși, dar probabil că până acum nu te-ai apucat să crezi în Zâna Măseluță, Vrăjitorul din Oz și unicorni doar pentru că s-a scris în cărți despre ei, nu?

Cele mai multe informații despre Iisus Hristos le avem din Biblie, iar acea carte a fost scrisă de mai mulți oameni de-a lungul mai multor decenii. Memoria omului, după cum știința ne-a arătat, este mai trecătoare decât forța unui like pe Facebook. Apoi, oamenii de acum 2.000 de ani nu avea nici uneltele, nici educația de a reține cu exactitate tot ce s-a întâmplat. Un fapt la fel de adevărat, conform Bibliei, este că Iisus Hristos a murit răstignit pe cruce.

Ai verificat ultima oară câte teorii sunt despre moartea lui Elvis Presley, Marilyn Monroe, Nicolae Ceaușescu, Adolf Hitler sau despre aselenizare? Cu mii de teorii mai mult decât ne-ar trebui! Și vorbim de evenimente care s-au întâmplat în ultimul secol. Odată ce idolul moare, peste el se așterne o haină grea de mituri, simboluri, puteri și înțelesuri, el fiind, de multe ori, un biet om cu o idee care a captivat mii sau milioane de oameni.

Evanghelia după Iuda de acum un deceniu

Dl Funar, pe care oameni l-au votat senator și primar al Clujului (de trei ori la rând!) susține în cartea sa că miezul creștinismului a fost aici între Carpați. „În România, pe cruci şi pe troiţe, apar iniţialele INRI care semnifică, după unii, Iisus Nazarineanul Regele Iudeilor. Se ştie că Iisus nu a fost nazarinean şi niciodată rege al iudeilor. După alţii, INRI înseamnă Iisus Nu-i Regele Iudeilor”, susține acesta. În fapt, acel banal INRI apare în „Evanghelia după Ioan” și înseamnă „Iisus din Nazaret, Regele Iudeilor” (în latină: Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum).

Și pentru că nu se oprește la lucruri superficiale, Funar adaugă adâncime poveștii Iisusului dac, deci român. „Pe Muntele Măslinilor, Iisus Hristos le-a spus fariseilor şi evreilor: «Eu ştiu de unde am venit şi unde Mă duc; dar voi nu ştiţi de unde vin, nici unde Mă duc»”, menționează el. Este tipul de mesaj suficient de vag și suficient de ușor de exploatat, cât să le dea oamenilor de treabă cât își stresează mințile lor deloc ocupate să vadă și ei adevărul: Iisus e fiu de dac, fie de român, deci.

În fine, prea mult despre Funar. În urmă cu aproape un deceniu apar indicii cu privire la o evanghelie scrisă de Iuda. Acesta e apostolul care, conform Bibliei, l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginți și apoi s-a sinucis.

Un document de 62 de pagini a fost văzut drept o piesă importantă în puzzle-ul creștin, deoarece doar apropiați ai lui Iisus au ajuns să fie citați în Biblie (mulțumită bisericii creștine, care a cernut cu grijă orice detaliu despre Mântuitor în primul mileniu după Iisus). În 16 capitole, cel mai detestat apostol povestește despre viața lui și a lui Iisus, cum „profesorul” îi învăța ce-i credința, cum arată Dumnezeu, ce face el și cum a apărut umanitatea prin primul bărbat, Adam.

Un detaliu esențial din acest manuscris este că ceilalți apostoli n-au înțeles nimic din ceea ce Iisus spunea, continuând să facă diverse jertfe pentru a mulțumi zeii inferiori lui Dumnezeu (creați tot de el la începutul timpului). Tot în evanghelia lui Iuda moartea nu este o salvare sau un eveniment glorios, nu aduce mântuirea, ci este doar scăparea din această lume. Mai mult, sunt două lumi, cea a celor care înțeleg menirea lor și se pot conecta cu Dumnezeu și cea a oamenilor care continuă cu ceremoniile lor prin care mulțumesc superzeului cărora se închină.

În final, moartea lui Mesia este văzută de Iuda nu drept un sacrificiu, cum a fost prezentată până acum, ci pur și simplu o scăpare pentru ca Iisus să revină la Dumnezeu. Sacrificiile, proprii sau făcute de alții, nu fac decât să mulțumească zeii inferiori creați de Dumnezeu.

Iisus Hristos, o farsă a romanilor

Karl Marx a spus despre religii, la jumătatea secolului al XIX-lea, că este opiu pentru mase. Este suficient să vezi cozi de oameni la diverse moaște din România sau din alte țări ca să înțelegi cât de puternic este acest drog pentru cei lipsiți de speranță și educație. Chiar și așa, credința este o chestiune personală a fiecărui om, nu a maselor, dar constituirea de adunări mari le-a dat speranță oamenilor că nu sunt singuri și astfel sunt mai puternici.

De-a lungul timpului au existat zeci de autori, filme și povești despre Iisus. Dacă iei Biblia de bună și ceea ce Iisus i-ar fi învățat pe oameni, atunci ar trebui să respecți cele 10 porunci. Prima sau a doua (depinde în ce religie ai fost crescut) afirmă că n-ar trebui să-ți faci chip cioplit după zei, nici să te închini lor. Totuși, „chip cioplit” este și icoana la care miliarde de oameni se închină. La fel, imaginile care apar în ziduri, copaci și alte locuri sunt chipuri cioplite, dar oamenii n-au nicio problemă în a se închina lor.

Vezi un Iisus în felia de pâine de mai jos? Suferi de ceva normal: pareidolie. Nu deveni habotnic și totul va fi bine.

În urmă cu doi ani a apărut ipoteza că a fost creat creștinismul pentru a liniști masele asuprite. În cartea „Caesar’s Messiah: The Roman Conspiracy to Invent Jesus„, Joseph Atwill afirmă că totul a pornit drept propagandă a Imperiului Roman pentru a aduce măcar pacea sufletească în mințile celor conduși de ei. Iisus, asemenea multora, a fost răstignit sub comanda unui regim roman.

Potrivit lui Atwill, romanii se temeau de un Mesia războinic în care poporul asuprit credea. Ca să evite o răscoală, au creat un Mesia pacifist, cum în SUA a fost creată mișcarea „flower power” drept propagandă contra războaielor purtate de guvern. S-a presupus despre aceasta din urmă că a fost creația rușilor pentru a-i opri pe americani din luptele derulate în Asia.

„Ceea ce par să fi ocolit majoritatea cercetătorilor este că se potrivesc evenimentele și locurile prin care a trecut Iisus cu cele prin care a trecut și campania militară a împăratului Titus Flavius”, explică Atwill.

Plagiatul mitologiei păgâne

Nimic nu apare de la zero și este perfect. Orice este nou se construiește pe ceva ce există, i se aduc îmbunătățiri și apoi se dezvoltă pe propriile puteri. Așa avem în prezent, din biserica creștină, bisericile ortodoxă, catolică, luterană, calvină sau adventistă. Cei care au nevoie de un zeu în care să creadă îl vor găsi sau și-l vor crea așa cum au făcut și creștinii care erau dispuși să devină martiri cu speranța că la porțile Raiului i-ar fi așteptat Iisus Hristos cu premiul de cel mai bun creștin.

Ce ai spune dacă ai afla că Iisus arăta mai degrabă ca cel din poza de mai jos? N-ar fi deloc exclus.

Așa se face că păgânii și creştinii timpurii aveau multe practici şi ritualuri comune, împrumutând obiceiuri între ei. În secolul al III-lea d.Hr., mithraianismul şi creştinismul erau principalii competitori pentru afilierea religioasă a cetăţenilor romani. Dogma creştină a împrumutat însă şi de la alte religii mai vechi, nu doar de la cele contemporane ei. Spre exemplu, din cea hindusă a preluat mitul nașterii fără sex.

Conform textului hindus „Bhāgavata Purāṇa” (în trad.: „Poveşti divine-eterne ale Zeului Suprem”), zeul Krishna s-a născut fără existenţa unei uniuni sexuale, ci prin „transmisie mentală” de la mintea lui Vasudeva în pântecele mamei, Devaki. Atât Iisus, cât şi Krishna erau numiţi zei sau fiul Zeului Suprem și amândoi au fost trimişi din Rai pe Pământ luând chip uman, numiţi salvatori şi fiind a doua persoană din Trinitate (în creștinism, a treia e Sfântul Duh). Precum Iisus, și Krishna a avut un tată tâmplar, iar un spirit a fost cu adevărat tatăl său. Amândoi au fost vizitaţi la naştere de înţelepţi sau păstori, ghidaţi de o stea. Poți afla mai multe despre aceste împrumuturi între religii de la „Historia„.

Articolul n-are o concluzie prin care să afli ce era Iisus Hristos, ce a făcut și dacă merită să te închini lui. Și, până la urmă, oameni se închină zeului spaghetelor, așa că te poți închina cui vrei tu. Totuși, Gheorghe Funar este un om pentru care, după cum spune Vlad Mixich (pe Facebook), n-avem nevoie de-un Vlad Ţepeş. Doar de-o armată de psihoterapeuţi (foarte) răbdători.

Oricât de controversat ar fi Iisus, nu s-a născut în Dacia și Dacia nu este poporul binecuvântat. Sau, altfel spus, Dumnezeu nu joacă zaruri, că o exista sau nu, iar istoria nu se face după cheful unor naționaliști care vor să vadă în trecutul țării lor cel mai mare izvor de lapte și miere.

Poza folosită în deschiderea acestui articol este o caricatură creată de Mike Lukovich și editată cu alt text.

Disclaimer: Acest articol apare și în rubrica Entertainment a site-ului, deoarece nu se poate scrie ceva despre Gheorghe Funar și Iisus „Dacul” fără să tratăm cu umor asta. De luat în serios clar nu e.